Statistica Poliției pentru 2019: Câți tineri între 18 și 24 de ani au fost grav răniți sau au murit

În anul 2019, pe drumurile publice din România s-au produs 8.642 accidente rutiere grave, care au cauzat decesul a 1.864 de persoane, rănirea gravă a 8.125 de persoane și rănirea ușoară a altor 3.410 persoane.
În medie, în fiecare zi a anului 2019 au avut loc 24 de accidente rutiere grave în care și-au pierdut viața 5 persoane şi au fost rănite grav 22 de persoane. Sunt cifrele care apar în Raportul Poliției pe acest an, cu mențiunea că bilanțul pe 2020 nu este încă disponibil. Câte dintre accidente au fost produse de tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și câți au fost victime în acel an?

Conform statisticii Poliției pe 2019, tinerii cu vârsta de 18-24 ani au reprezentat 5,4% din totalul victimelor accidentelor rutiere grave (răniți grav și morți).

Cu alte cuvinte, raportat la totalul victimelor de anul trecut, calculele arată că peste 500 de tineri între 18 și 24 de ani au fost grav răniți sau au decedat.

 1 din 6 conducători de autovehicule cu 4 roți și pasageri victime ale accidentelor
rutiere grave în 2019 avea vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani.
 1/10 dintre conducătorii de autovehicule cu 2 roți victime ale accidentelor rutiere
grave în 2019 erau tineri cu vârsta între 18 și 24 de ani.

Accidentele produse de tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au reprezentat
13% din totalul celor grave produse pe teritoriul României în anul
2019, conform raportului.
 Poliția menționează că datele analizate arată „o suprareprezentare a ponderii tinerilor vinovați de producerea accidentelor rutiere raportată la ponderea pe care aceștia o au în totalul populației, în totalul conducătorilor vinovați de producerea de accidente grave sau raportat la ponderea acestora în totalul deținătorilor de permise auto”.
 Tinerii din categoria 18-20 de ani au avut cea mai ridicată rată de vinovăție, de aproape două ori mai mare decât cea a conducătorilor cu vârste cuprinse între 21 și 30 de ani. Începând cu 31 de ani, rata de vinovăție scade cu aproape 50%.
 Cele mai multe accidente rutiere produse din vina tinerilor au avut loc în weekend:
sâmbăta și duminica (aproape 35%). Numărul de morți și răniți grav a înregistrat,
de asemenea, cea mai mare valoare în weekend: 36% din total.
 În 28,3% din totalul accidentelor provocate din vina principală și secundară a
tinerilor între 18 și 24 de ani, conducătorii obținuseră carnetul de conducere de mai puțin de un an. Un număr ridicat de accidente a fost provocat și de șoferii cu vechime de un an sau doi ani, a precizat Poliția. Riscul de provocare a unui accident rutier grav scade vizibil, o dată cu creșterea experienței la volan, se mai arată în raport.

Analiza evoluției pe ore a accidentelor grave produse de tinerii cu vârste cuprinse
între 18 și 24 de ani a arătat o creștere a numărului de evenimente rutiere în partea a doua a zilei, precum și pe timpul nopții.

 În ceea ce privește modul de producere a accidentelor provocate din vina
principală a tinerilor între 18 și 24 de ani, cea mai mare pondere
a avut-o lovirea unui obstacol în afara carosabilului (21%), urmată de lovirea unui
pieton (19%). De asemenea, analiza indică o suprareprezentare a tinerilor în
accidentele provocate prin coliziune urmată de incendiu, coliziune urmată de
răsturnare, coliziune vehicul în staționare, lovire obstacol în afara carosabilului,
lovire obstacol pe carosabil, răsturnare și acvaplanare.

 Cele mai multe accidente provocate de tineri au avut drept cauză principală viteza
neadaptată la condițiile de drum. Neadaptarea vitezei este vinovată pentru
producerea a peste 33% din totalul accidentelor provocate de tinerii cu vârste între
18 și 24 de ani. Comparativ cu celelalte categorii de conducători auto, nu s-au
constatat diferențe semnificative în ceea ce privește ierarhia cauzelor care au
condus la producerea accidentelor rutiere.

 Jumătate (50,7%) dintre tinerii decedați în accidente rutiere grave în 2019 și-au
pierdut viața pe drumurile naționale, iar o cincime (21%) pe drumurile județene.
 Atât pe drumurile naționale, cât și pe cele județene, conducătorii de autovehicule
cu 4 roți și pasagerii au reprezentat marea majoritate a tinerilor decedați (96,1%,
respectiv 89,7%).

Sursa:

Buletinul sigurantei rutiere – Raport anul 2019

De menționat și faptul că în 2019, țările UE cu cel mai bun palmares privind siguranța rutieră au fost Suedia și Irlanda, în timp ce țările unde palmaresul a fost cel mai slab au fost România, Bulgaria și Polonia. Informația apare pe site-ul Parlamentului European.